Îmbinarea analizei de rețea de nivel individual și a testării rapide în etapa incipientă a răspândirii SARS-CoV-2 în comunități mici

În etapa inițială a răspândirii SARS-CoV-2 la nivel de comunitate (în sens sociologic), datele din anchetele epidemiologice sunt extrem de importante deoarece acestea pot fi folosite pentru monitorizarea și managementul contagiunii (i.e. date de nivel individual de rețea). În efect, vizualizarea și modelarea statistică a rețelelor de contagiune permit, printre altele, orientarea efectuării testelor rapide pentru noul coronavirus.

Figura 1 introduce tipul de vizualizare care poate fi obținută prin prelucrarea unor astfel de informații. Rețeaua marchează etapa inițială de răspândire a virusului SARS-CoV-2 într-o comunitate de 200 de persoane. Ponderea persoanelor infectate (nodurile de culoare roșie) este în acest scenariu de 5% (n = 10). Cele zece persoane infectate sunt reprezentate de seed (prima persoană infectată care a venit în interiorul comunității) și cele nouă contacte sociale ale seed-ului (alteri; vecinătatea de ordinul 1). Alterii seed-ului au la rândul lor, în acest exemplu, un set de 24 de contacte sociale (acestea reprezintă vecinătatea de ordinul 2 a seed-ului). În cazul infectării potențiale a persoanelor din vecinătatea de ordinul 2 a seed-ului (nodurile marcate prin magenta), ponderea infecțiilor la nivelul comunității ar urca de la 5% la 17%. Dacă la rândul lor, cele 24 de persoane din vecinătatea de ordinul 2 a seed-ului ar infecta în medie alte trei persoane (contacte sociale directe), numărul total al cazurilor de COVID-19 ar crește la 106 (53%) — adică primul pacient (seed-ul), cele nouă contacte directe ale sale, cele 24 de persoane din vecinătatea de ordinul 2 și 72 de cazuri noi (vecinătatea de ordinul trei, i.e. distanța de trei legături sociale de la seed la cazurile noi). Așadar, în lipsa oricăror măsuri de management al circulației COVID-19, comunitatea s-ar infecta integral extrem de rapid, din punct de vedere temporal.

La nivelul modelului, au fost introduse patru noduri (colorate albastru) extrem de puternic conectate. În orice comunitate, persoanele extrem de conectate sunt persoane care, de cele mai multe ori, ocupă poziții sociale sau au profesii / ocupații care presupun multe interacțiuni sau / și mobilitate geografică (e.g., personal medical, vânzători, personal de salubritate, personal de pază, etc.). În cazul în care aceste persoane s-ar infecta, ar produce la nivel de comunitate un nivel înalt de circulație a virusului (super-spreaders); adică, ar infecta un număr mare de oameni, iar aceștia la rândul lor un alt număr de oameni, și tot așa. De exemplu, dacă un super-spreader ar infecta prin expunere un număr de 25 de persoane, într-o singură zi, numărul total de infecții ar putea ajunge la 101 (peste 50% din comunitate; 1 + 25 + 75 — asumând că în medie o persoană infectează într-o zi cel puțin alte trei persoane, iar acestea sunt diferite). În consecință, la nivel de comunitate, super-spreaders sau persoanele care ocupă poziții de tip hub (nivel înalt de conectare locală) reprezintă o vulnerabilitate din perspectiva potențialului înalt de răspândire.   Datele din achetele epidemiologice permit construcția de rețele sociale de contagiune, de nivel individual, extrem de utile în managementul circulației COVID-19. Pentru a controla circulația virusului la nivel de comunitate, cea mai simplă strategie, având la dispoziție rețeaua extrasă din anchetele epidemiologice ar fi izolarea, carantinarea sau aplicarea de măsuri de distanțare fizică (socială) a persoanelor din vecinătatea de ordinul trei a seed-ului (marcate prin culoare magenta). Altfel spus, distanțarea grupului de zece persoane (carantinare) de restul comunității ar permite controlarea virusului (modelul propus aici este extrem de simplu și asumă că nu există alte surse de infecție la nivel comunitar și că rețeaua este cunoscută — acesta este scenariul etapelor de debut, în care anchetele epidemiologice orientează practica de intervenție a autorităților).

Figura 1. Gestionarea primelor cazuri de infectare cu COVID-19 la nivel comunitar
Notă. Două noduri conectate printr-o linie marchează două persoane între care există interacțiune socială (expunere). Roșu marchează persoane infectate cu COVID-19. Magenta marchează persoane aflate în proximitatea fizică a persoanelor infectate. Gri marchează persoane aflate la o distanță de cel puțin două legături (vecinătate de ordin ≥2) de o persoană infectată. Albastru marchează persoane neinfectate dar cu un potențial înalt de contagiune în cazul infectării (e.g. vânzători, distribuitori, personal de salubritate, personal medical, personal de pază, etc. — super-spreaders). Săgețile roșii indică direcția infectării — cine pe cine a infectat prin expunere. Liniile magenta indică potențial ridicat de infectare a persoanelor aflate în proximitatea fizică a celor infectați cu COVID-19. Liniile gri indică legături sociale între persoane neinfectate aflate în legătură cu contactele sociale ale celor infectați. Legăturile albastre marchează persoanele cu risc înalt de infectare în cazul în care super-speaders contractează virusul. Rețeaua ilustrează, teoretic, o comunitate de 200 de persoane (N), în care ponderea persoanelor infectate este de 5% (n = 10). Liniile întrerupte sunt relațiile de proximitate fizică care trebuie suspendate prin distanțare socială, auto-izolare, carantinare, etc.

Orientarea intervenției autorităților prin intermediul datelor de anchetă epidemiologică, poate fi suplimentată prin aplicarea de teste rapide (vezi cazul Chinei sau al Coreei de Sud). Figura 2 propune o simulare simplă a ponderii cazurilor de testări negative false (false negative), luând în calcul volumul populației (N= 200), ponderea infectărilor estimate în populație (am folosit patru praguri: 1%, 5%, 20% și 50%) și acuratețea testării (effectiveness – variație între 30% și 100%). Graficul ilustrează, tinând alți factori sub control, faptul că testele cu acuratețe scăzută sunt eficiente în fazele incipiente ale circulației virusului în comunități. Având în vedere că membrii unei comunități, prin prisma ocupațiilor deținute, au un potențial diferit de contagiune (infectare), aplicarea testelor de acuratețe înaltă este recomandabilă pentru super-spreaders (pentru a limita creșterea rapidă în timp a infectării comunității).  

Figura 2. Simularea ponderii cazurilor de false negative
Notă. Simularea a fost realizată la nivelul unei populații (N) de 200 de persoane, Nivelul de acuratețe a testării rapide (effectiveness) variază între 30% și 100%. Pentru diverse ponderi de populație infectată (1%, 5%, 20% și 50%) au fost calculate procentele de teste false negative.

Discuția din acest articol reprezintă un exemplu extrem de simplu, ilustrativ, cu privire la mix-ul dintre testarea pentru noul coronavirus și intervenția orientată de rețelele personale (cu vecinătăți multiple) ale celor infectați. Modelarea statistică a rețelelor sociale permite însă dezvoltări mult mai complexe.