Covid-19 – primele rețele de contagiune din România

Structura inițială a rețelei de contagiune a Covid-19 în România

Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a analizat informațiile cu privire la primele 308 cazuri confirmate cu Covid-19 – ca urmare a expunerii la emițători de SARS-CoV-2, în România, la nivel național. Analiza statistică a folosit instrumente de cercetare specifice domeniului de studiu al rețelelor sociale. Având în vedere informațiile reduse disponibile în spațiul public cu privire la răspândirea Covid-19, scopul analizei realizate de GraphNets este unul exploratoriu. Subliniem că rezultatele sunt limitate de datele disponibile pentru analiză și trebuie tratate ca atare.  

Din totalul de 308 cazuri confirmate (raportate de către autorități la data de 20 martie 2020), au fost păstrate în cadrul analizei doar 130. În mod specific, este vorba despre cazurile pentru care a fost disponibil cel puțin un lanț de circulație a Covid-19, de tip emițător-receptor. Subsetul de 178 de cazuri raportate de către autorități a fost eliminat din cadrul analizei, din lipsa oricăror informații cu privire la sursa infectării. La nivelul celor 130 de cazuri confirmate s-au observat 162 de lanțuri de transmitere a Covid-19 de tip emițător-receptor (diade).   

În urma procesării datelor, GraphNets a constatat că rețeaua observată de circulație a virusului Covid-19 este una cu o distribuție empirică asimetrică (right tail distribution) care poate fi etichetată sub forma unui efect Matei (sau scale free). Cu alte cuvinte, cele mai multe transmiteri provin de la un număr mic de persoane, anterior infectate (Figura 1).  

Figura 1. Distribuția asimetrică a legăturilor de transmitere a noului coronavirus

În contextul circulației Sars-CoV-2, se poate observa că emițătorii de Covid-19 nu transmit în mod egal ci disproporționat. Cele mai multe cazuri de transmitere provin de la un număr restrâns de persoane (vezi Figurile 1, 2 și 3). Specific, cinci procente dintre cei raportați oficial cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% dintre celelalte cazuri observate (vecinătate de gradul 1). Cu alte cuvinte, o parte importantă din circulația Covid-19 a fost favorizată de un număr restrâns de persoane (hub-uri de transmitere sau răspândire). În această etapă de răspândire a Sars-CoV-2, diminuarea numărului de hub-uri de transmitere directă este esențială. În efect, este de așteptat să contribuie la scăderea majoră a numărului de persoane infectate. În cazul în care măsurile de prevenire și limitare, comunicate de autorități, nu sunt respectate, numărul acestor hub-uri de răspândire directă este foarte probabil să crească, generând o inflație semnificativă a numărului de cazuri.

În această etapă de debut când legăturile directe de contagiune sunt esențiale, impactul hub-urilor de transmitere este important în răspândirea noului coronavirus. Într-o etapă ulterioară, când rețele de contagiune implică lanțuri de transmisie mai lungi, hub-urile rămân importante dar impactul lor scade asupra numărului de cazuri. Acela este momentul în care, dincolo de un anumit prag numeric de hub-uri, contagiunea unei comunități devine posibilă prin orice set definit de persoane infectate. În consecință, pentru a evita trecerea într-o nouă etapă de contagiune, măsuri precum distanțarea fizică și auto-izolarea sunt absolut necesare pentru diminuarea multiplicării hub-urilor.

Figura 2. Rețelele asimetrice de circulație a Covid-19, cu ilustrarea seed-urilor (originii)
Notă. În cadrul imaginii, triunghiurile marchează seed-urile, iar săgețile sensul de circulație a Covid-19.
Figura 3. Rețele asimetrice de circulație a Covid-19, cu ilustrarea numărului de legături de transmitere
Notă. În cadrul figurii, mărimea nodurilor este direct proporțională cu numărul de legături de transmitere. Albastru marchează masculin, iar galben feminin.

Datele la nivelul cărora a fost realizată analiza de rețea socială au fost colectate din raportările realizate de Ministerul Sănătății și, de asemenea, din estimările puse la dispoziție în format deschis de către geo-spatial.org. Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) este o structură de cercetare interdisciplinară a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București). Echipa implicată în studiul Covid-19 în România este compusă din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca-Elena Mihăilă, Adelina Alexandra Stoica, Iulian Oană și Paul Hrimiuc. Studiul covid-19 în România este o inițiativă a Universității din București de informare publică și de conștientizare, conform misiunii sale de implicare civică activă în problemele societății românești. Universitatea din București își reafirmă disponibilitatea de a pune la dispoziția autorităților publice expertiza pe care o deține în gestionarea pandemiei cu noul coronavirus.

Articolul este publicat și pe site-ul Universității din București.